Turnul lui Ştefan cel Mare

Localitatea: Piatra Neamţ
Adresa: Piatra Neamţ

Scurtă descriere

Turnul lui Stefan cel Mare Cunoscut mai mult sub denumirea de Turnul lui Stefan cel Mare, turnul-clopotnita este amplasat la nord-vest de biserica „Sf. Ioan” si face parte, împreuna cu aceasta, din complexul arhitectural „Curtea Domneasca”. El s-a pastrat destul de bine, fara modificari importante care sa-l îndeparteze de forma sa initiala. Mult mai elegant, mai bine proportionat si mai bogat în detalii valoroase de arhitectura fata de cel ridicat de Stefan cel Mare la Manastirea Bistrita sau la Botosani, turnul din Piatra-Neamt a fost construit la un an dupa sfintirea bisericii, fapt consemnat în pisania de pe zidul estic: “Io Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit aceasta clopotnita împreuna cu doamna sa Maria, fiica lui Radu voievod, si cu prea iubitul lor fiu Bogdan voievod, în anul 7007 (1499), iar al domniei sale anul al 43-lea curgator, octombrie 28.” Turnul este o prisma înalta, cu latura de 5,80 m, de sectiune patrata pâna la înaltimea de 7 m (deasupra catului al II-lea), si care prin iesirea muchiilor devine octogonala, cu laturile neegale, muchiile prismei patrate prelungindu-se pe tesituri, pe o înaltime de câtiva metri, cu câte un contrafort, ca la toate turnurile de acest fel – care au servit si ca loc de refugiu si aparare împotriva atacurilor vrajmasilor. Constructia este executata din piatra bruta strabatuta cu câteva brâie de caramida. Muchiile prismei si contrafortii, din piatra fatuita. Pe fetele netede ale blocurilor de pe colturi se mai pastreaza pe alocuri discurile mici de teracota smaltuita si colorata care astupa gaurile lasate de clestii cu care au fost ridicate pietrele pe schela, îmbogatind totodata decorul fatadei. Încaperea de la nivelul solului, boltita cu un semicilindru, este izolata. Parterul, cu bolta semicilindrica si cu doua ferestre mici în peretii de sud si vest, are intrare directa, pe latura de miazazi. Accesul la primul cat se facea printr-o scara mobila (azi înlocuita cu una metalica), iar de aici mai sus, pâna la camera clopotelor, pe o scara interioara fixa. În 1957 George Calinescu scria: “Un turn zvelt, octogonal, pe soclu patrulater, apara ca o sulita aceasta mica fortareata”. Camera clopotelor retine atentia prin urmele arcelor de sustinere si pandantivii de colt, ceea ce ne duce cu gândul la o bolta semisferica. Astazi în camera clopotelor se gasesc 4 clopote: cel mare, din secolul al XVII-lea, cu o sonoritate unica, altul din secolul al XIX-lea, iar celelalte doua sunt turnate în anul 1979, la Târgu Neamt, de catre mesterul Damian. Pe la jumatatea veacului XIX se face supraînaltarea turnului, peste ultimul nivel medieval creindu-se o încapere pentru „pazitorii de foc”. Într-o stampa executata de Gh. Asachi în 1847 foisorul nu se observa, dar se stie ca el exista deja în 1861, an în care s-a deschis o lista de subscriptie publica pentru achizitionarea si montarea în vârful turnului a unui orologiu de mari dimensiuni. Primul ceas se pare ca a fost adus de la Viena si montat în anul 1861. Pe de alta parte se spune ca în ocnita din peretele de est a turnului a existat o tablita care cuprindea date despre constructia foisorului si asezarea ceasului public. Pe tablita aparea urmatoarea însemnare „Ceasul din acest turn a fost donat de Vasile Miteanu, în memoria mosului sau Nicolae Gridov în anul 1890”. Unele surse indica faptul ca orologiul din Turnul lui Stefan cel Mare a fost fabricat într-un atelier din Viena, în anul 1888.